Crucea- arborele vieţii

„Căci, cuvântul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I CORINTENI 1;18)
Origen invoca o tradiţie, potrivit căreia trupul lui Adam ar fi fost îngropat acolo unde Hristos a fost crucificat. După o alta tradiţie, lemnul crucii îşi are rădăcina în arborele adomic. Crucea lui Hristos a devenit astfel arborele vieţii.
Crucea este cinstită aşa cum se cuvine începând cu anul 313. Împăratul Constantin cel Mare a alcătuit un act foarte important sub numele de „Edictul de la Milan”. Prin el li se dădea creştinilor dreptul de a se închina. Mai mult, mama împăratului, Elena, aşezându-şi locuinţa tocmai la Locurile Sfinte, a dat poruncă să se sape pe Golgota şi să se dezgroape Crucea Mântuitorului. Săpând, au aflat trei cruci, dar nu ştiau pe care a fost răstignit Domnul. Tradiţia spune că o femeie foarte bolnavă, atingându- se de cele trei cruci, se vindecă atunci când atinse Crucea lui Iisus. Sfânta Cruce a fost apoi ridicată de acolo şi înălţată cu toată cinstea în una din bisericile Ierusalimului. De atunci în fiecare an, prăznuim sărbătoarea „Înălţarea Sfintei Cruci”.
Crucea a devenit arma împotriva diavolului şi puterea lui Dumnezeu. Crucea este un trofeu împotriva demonilor, arma împotriva păcatului, sabia cu care Hristos l-a împuns pe şarpe. Crucea este voinţa Tatălui, slava Celui Unuia Născut, bucuria Duhului, podoaba îngerilor, siguranţa Bisericii, lauda lui Pavel, Zidul de apărare al sfinţilor, lumina întregii lumi. Căci precum într-o casă stăpânită de întuneric, dacă cineva aprinde o torţă şi ridicând-o drept, a alungat întunericul, tot astfel Hristos, făcând crucea să strălucească ca o torţă şi ridicând-o drept, pe când lumea era stăpânită de întuneric, a risipit prin aceasta tot întunericul de pe pământ. Şi precum torţa poartă lumina sus în vârf, tot astfel şi Crucea îl poartă sus în vârful ei pe Soarele dreptăţii strălucind. Pe acesta văzându-l lumea răstignit, s-a înfricoşat, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au sfărâmat. Catapeteasma templului s-a rupt, însă, învoiala cea rea a acelora nu a fost ruptă.
Aşadar, de vreme ce şi noi trebuie să privim la Cel care este pironit pe cruce, ca la Mielul junghiat şi jertfit pentru noi, vă implor, să ne apropiem cu frică, cu multă înfiorare şi cu evlavie de Crucea lui Hristos.
De această cinstire, Crucea lui Hristos, se bucură şi credincioşii ortodocşi, şi nu numai, ai comunei Râciu. În această privinţă Primăria Râciu prin d-l primar Ioan Vasu, Consiliul Local, au hotărât să ridice o cruce înaltă de 9 metri ce va fi şi iluminată, reprezentând răstignirea Domnului Iisus Hristos.
Parohia Ortodoxa Râciu, membrii Consiliului Parohial, au confirmat Hotărârea Primăriei Râciu, punând la dispoziţie Extrasul de Carte Funciară şi proiectul de hotărâre a Consiliului Parohial .Aceasta cruce a fost ridicată în Cimitirul Ortodox „Grui”. Lucrarea „Răstignirea Domnului Iisus Hristos” amplasata pe „Grui” este opera artistului Mureşan Vasile din Tg . Mureş.
Această cruce va fi sfinţită de către Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Andrei al Alba- Iuliei, la o dată care va fi stabilită, iar crucea va fi biruinţa tuturor credincioşilor ce se vor închina înaintea ei.

6.11.2008 Preot Iconom Stavrofor
Soţan Ioachim

De pe Mureş pe... Câmpie
Şi La Râciu, tabără de pictură

.

De sus, de pe dealul Săbedului, unde parcă cerul se uneşte cu pământul, satul Râciu, centru de comună, pare „vârât” într-o covată. Dealuri de jur- împrejur, cu o deschidere liniară spre Sânmartin. În aşezarea tăiată în două de apa Comlodului, am ajuns înaintea amiezii zilei de duminică, 13 iulie a.c. Familiar îmi este satul, la şcoala lui mi-am terminat studiile primare, apoi, după ani, am fost dascăl la clasele V-VI. Înaintăm spre inima lui şi, pe uliţa principală, ajungem la casa familiei primarului Ioan Vasu. Deschidem portiţa; o curte spaţioasă şi cu umbră, şi cu lumina soarelui, ne introduce în universul creaţiei. În faţa şevaletelor, bărbaţi şi femei transluceau în culori pastelate idei, imagini felurite, dar mai cu seamă peisaje, flori, case, biserici, portrete. Concentrare în liniştea dimineţii, la umbrare de pomi fructiferi, pe terase de lemn, acoperite. Ne-a întâmpinat maestrul Vasile Mureşan, artist plastic profesionist, cu urarea de „Bun venit”, rapid secondat de Nelu Vasu şi, după câteva minute, de doamna Emilia, gazdele ediţiei întâi a Taberei de pictură de la Râciu.

.
Da. De pe Mureş, pe ... Câmpie, şi la Râciu o reuniune a unui grup de membrii ai Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş (AAPM).Parte dintre ei au fost prezenţi în Tabăra de pictură de la Deda, ediţia a V- ( ultima săptămână a lunii iunie 2008), găzduită prin mărinimia altei familii : Dănilă şi Silvia Buculeu.
Invitaţii lui Ioan şi Emilia Vasu, care şi-au arătat toată bunătatea sufletească, sunt Vasile Mureşan, dr. Liviu Ştef, Rodica Pop, Rareş Cherekeş, Fabian Margit, Culcsar Erzsebet, Culcsar Maria, Rodica Vescan, Teodora Cristina Groza, Hadnagy Gabriella, Carmen Bălănescu, Zajuzon Noemi, Daniela Marcu. Condiţii dintre cele mai bune de lucru, plus mâncare, cazare, etc., etc.
Emilia Vasu: „Vai, cât mă bucur să-i am ca oaspeţi. Oameni minunaţi, spirituali, deschişi la vorbă, la suflet. Atmosferă de vacanţă adevărată”
. Ioan Vasu : „ O mare satisfacţie am în plan spiritual, pe lângă cele de ordin social, gospodăresc. Vom continua şi în anii viitori cu această tabără”. Prof. Rodica Pop : „ Atâta linişte pentru mine, care trăiesc între betoane. Umblu desculţă; pictez. E atât de bine. Legătura cu pământul”. Ilarie Gheorghe Opriş, preşedinte AAP. Mureş : „ Idea organizări unei tabere de pictură la Râciu a plecat de la o discuţie în trei - primarul Ioan Vasu, prof. Vasile Mureşan şi eu- despre realizarea monumentului ca va fi amplasat pe „Grui”, Este a patra tabără de creaţie a anului 2008, din cele zece planificate a fi organizate până la 31 decembrie. A fost gândită să se desfăşoare într-un cadru familial”
Şi a fost ziua a treia a taberei de pictură de la „pod la stupătură”, care se va încheia sâmbătă , 19 iulie, ora 16, cu o expoziţie organizată la Casa de Cultură „ Vasile Conţiu”, din Râciu.
Comuna Râciu, care pentru ceva vremea mi-a fost leagăn al copilăriei şi al începutului de adolescenţă, dimpreună cu satele Beica de Sus ( mult drag mie) şi Urmenişul de Câmpie (judeţul Bistriţa Năsăud), şi-a marcat existenţa în vara anului 2008 prin două evenimente socio-culturale petrecute la sfârşitul săptămânii 14 – 2 iulie . Cel dintâi şi- a dezvăluit valenţele sâmbătă , 19 iulie, la Casa de Cultură „Vasile Conţiu”. În după- amiaza zilei şi-au încheiat activitatea membrii Taberei de pictură, găzduită şi organizată de familia Vasu – Ioan şi Emilia- printr-o expoziţie amenajată în sala mare a aşezământului cultural. În nouă zile de tabără, pictorii Vasile Mureşan, dr. Liviu Ştef, Rodica Pop, Rareş Cherekeş, Fabian Margit, Culcsar Erzsebet, Culcsar Maria, Rodica Vescan, Teodora Cristina Groza, Hadnagy Gabriella, Carmen Bălănescu, Zajuzon Noemi, Daniela Marcu, membri ai Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş (AAPM), au realizat mai mult de 100 de lucrări (pictură în ulei pe pânză). Toate au fost expuse în cadrul expoziţiei cu genericul „Satul transilvan”, vernisată în a prezenţa numeroşi localnici.
Despre ediţia întâi a taberei de creaţie, ca şi despre lucrări şi autori, au vorbit Ioan Vasu, primarul comunei Râciu, preotul paroh Ioachim Soţan, Nicolae Băciuţ, Directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, Vasile Mureşan, îndrumătorul artistic al taberei, Ilarie Gh. Opriş, preşedintele AAP Mureş. Gazdelor taberei de pictură din comuna Râciu, le-au transmis mulţumiri publice dr. Liviu Ştef şi Kulcsar Maria.
Menţionăm participarea extraordinară la vernisaj a pictorului Teodor Moraru, de loc din satul Ulieş, aparţinător Râciului, care a prezentat un panou cu 16 tablouri ce redau peisaje, ocupaţii şi obiceiuri din zona Câmpiei.
Evenimentul doi al sfârşitului de săptămână la Râciu l-a constituit Festivalul Cântecului, jocului şi portului de pe Câmpie, ediţia a II- a, ocazionat de Târgul de Sf. Ilie, organizat duminică, 2o iulie.
Pentru toate acestea, felicitări conducerii Primăriei şi Consiliului local Râciu!
Dorin Borda
( „Cuvântul liber ” 22 iulie 2008)

COMUNA RÂCIU
JUDEŢUL MUREŞ

unitatea administrativ teritoriala :

COMUNA RÂCIU, STR. GHEORGHE ŞINCAI NR. 58, c.p. 547485

tel:0265-426003; 0265-426212; 0265-426023; 0265-426079; 0265-426083

fax:0265-426023; 0256-5426212

E-MAIL: primriciu@artelecom.net,

primaria.raciu@gmail.com

PUBLICAŢII: http://revistacomlodul.blogspot.com/,

http://revistavreausastiu.blogspot.com/,

http://scoli.didactic.ro/gimnaziul.gheorghesincai/

TRANSPORT TG. MUREŞ - RÂCIU:

http://transportraciu.blogspot.com/

Comuna Râciu este situată în partea centrală a „câmpiei ”Transilvaniei, în partea de NV a judeţului Mureş, la o distanţă de 25 km faţă de reşedinţa judeţului.
Satul Râciu - reşedinţă a comunei, împreună cu cele 14 sate care intră în componenţa unităţii administrative Râciu, sunt aşezate în lunca îngustă a pârâului Comlod şi afluenţii acestuia. De asemenea comuna este străbătută de DN 15 E care face legătura Tg Mureş-Cluj -Napoca. Satele care compun comuna Râciu sunt :Râciu, Sânmartinul de Câmpie, Coasta Mare, Nima Râciului, Pîrîu Crucii, Hagău,Valea Ulieşului, Leniş, Valea Sânmartinului, Căciulata, Cotorinau, Cureţe, Valea Seacă şi Obîrşie.

Comunele limitrofe sunt: Crăieşti la nord ;Băla la nord-est, Ceuaşul de Câmpie la est, Şincai la sud, Pogăceaua la sud-vest şi Sâmpetru de Câmpie la vest.
Documentar,localitatea Râciu este atestată din anul 1305,sub numele de „Terra dou Ryvch” ; Sânmartinul de Cîmpie la 1329,sub denumirea de „Terra Zerrmaton” ,iar Ulieş la 1321,sub denumirea de Poss, Wlues, Wleues, Ulves.

Relieful este predominant deluros, cu coame de dealuri domoale, dar si cu valea îngustă a pârâului Comlod şi cu văile afluenţilor acestuia. Învelişul de sol al comunei este foarte variat, mai frecvente fiind solurile silvestre brune închis şi de pădure, pe alocuri agriluvionale, brune de pădure cernoziomice, soluri erodate şi coluviale la baza versaţilor. Predomină solurile silvestre brune şi mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre se fâneaţă umedă, bălaner de coastă şi soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede şi izolate gleicic şi humicogleice
Asociaţiile vegetale şi biotipurile faunistice se încadrează în aceeaşi categorie a trăsăturilor variate. În zona noastră există o vegetaţie de deal şi podiş foarte eterogenă)gorun amestec cu fag, cer, carpen, tei frasin dar şi păduri de conifere în urma unor împăduriri controlate mai recent.

Fauna cuprinde etaje ca şi vegetaţia, caracteristică fiind fauna de deal şi podiş în biotipurile pădurilor şi al domeniului forestier stepizat reprezentat prin: căprioară, iepure, veveriţă, fazanul, lupul; biotipul apelor curgătoare: clean, caras.

Dealurile domoale cu altitudini cuprinse între 20,0 - 495,6 m, varietatea formelor de relief, câmpie - deal îi conferă un pitoresc deosebit din păcate nepus în valoare.
Din punct de vedere administrativ –teritorial, comuna Râciu este alcătuită din 14 sate din care:
Râciu centru de comună
Datorită poziţiei geografice, a configuraţiei naturale a terenului şi a circulaţiei majore dezvoltate până în prezent, relaţiile cu teritoriul înconjurător s-a dezvoltat de-a lungul drumului naţional 15 E din care se desprind :
-DJ 154 G care asigură legătura cu comuna Şincai
-D.c 143 care asigură legătura cu Nima Râciului
-D.c 141 care asigură legătura cu Coasta Mare
-D.c 142 care asigură legătura spre Ulieş si Valea Sânmartinului.
-Suprafaţa totală: 1.207.36 ha
- Populaţia 1470 locuitori

Ulieş - fost centru de comună
Satul Ulieş, comuna Râciu, este situat în nordului judeţului Mureş, în zonă de deal având altitudini cuprinse între 364,2 - 455, 6 m. Relaţia cu teritoriul înconjurător s-a dezvoltat de-a lungul D.c 142 care face legătura dintre Coasta Mare şi Râciu.
-Suprafaţa total : 389.96 ha
-Populatie 542 locuitori

Sînmartinul de Câmpie, Leniş, Căciulata
Satele sunt situate în nordul judeţului, fiind mărginite de dealuri domoale şi de o carte şi de alta a pârâului Comlod, având altitudini cuprinse între 323,0-370,6 m cu o varietate de forme de relief: câmpie şi deal, care le conferă un pitoresc deosebit.
- Suprafaţă : 646,67 ha
- Populaţie 840 locuitori

Coasta Mare
Satul Coasta Mare aparţinând comunei Râciu este mărginit de dealuri de o parte şi de alta a pârâului Berbiţa şi Valea Sărăturii, având altitudini cuprinse între 364,2 – 455, 6 m având forme de relief câmpie şi deal.
- Suprafaţa: 113,70 ha
- Populaţie 162 locuitori

Nima Râciului
Satul Nima Râciului este situat în nordul comunei Râciu fiind şi el mărginit de dealuri şi se întinde de-a lungul pârâului Milăşel.
- Suprafaţă : 112,25 ha
- Populaţie 213 locuitori

Valea Ulieşului
Satul este situat de o parte şi de alta a pârâului Ulieş fiind mărginit de dealuri având altitudini cuprinse între 364,2-455,6 m.
- Suprafaţă: 26,83 ha
- Populaţie 44 locuitori

Valea Sânmartinului
Satul este mărginit de dealuri cu alunecări accentuate de teren,având altitudini cuprinse între 364,2- 455,6 m .
- Suprafaţa: 136.02 ha
- Populaţia 171 locuitori

Hagău
Satul este mărginit de dealuri domoale de o parte şi de alta a a pârâului Hagăului şi Agritor ,afluenţi ai Comodului ,având altitudini cuprinse între 333,2 -394. 6 m
- Suprafaţa :64.78 ha
- Populaţie 52 locuitori

Valea Seaca
Satul este mărginit de dealuri cu altitudini cuprinse între 364,2- 455,6 m cu forme de relief : dealuri si câmpie.
- Suprafaţă : 16,10 ha
- Populaţie 21 locuitori

Cureţe
Satul este mărginit de dealuri cu altitudini cuprinse între 364,2 -455,6 6 m. Localitatea este compusă doar din 3 gospodării distanţate între ele.
- Suprafaţă: 9,54 ha
- Populaţie 12 locuitori

Cotorinau
Satul este mărginit de dealuri domoale de o parte şi de alta a pârâului Comlod ,având altitudini cuprinse între 400,2-340,6 m.
- Suprafaţă: 14.34 ha
- Populaţie 19 locuitori

Obîrşie
Localitatea este mărginită de dealuri cu altitudini între 364,2- 455,6 m. Localitatea este compusă din doar 3 gospodării cu distanţă între ele.
- Suprafaţă: 2,20 ha
- Populaţie 3 locuitori

Pârâul Crucii
Satul este mărginit de dealuri domoale de o parte şi de alta a pâraielor Hosuba şi Dosul Ulieşului cu o împrăştiere evidentă a gospodăriilor de-a lungul lor şi a drumului comunal având altitudini cuprinse între 364,2-455,6 m.
- Suprafaţă : 116,02 ha
- Populaţie 151 locuitori

GLIGA STELIANA

12 ANI DE ADMINISTRAŢIE LOCALĂ ŞI POLITICĂ PENTRU CETĂŢENI
„Spunem ce facem – facem ce spunem!”
Înainte de a porni pe un nou drum este firesc să ne punem unele întrebări: Cine suntem? Unde vrem să ajungem? Pentru ce pornim pe acest drum?
Aceste întrebări şi altele sunt fireşti la orice început de drum. Ei bine, cred că dacă ne străduim să răspundem în maniera cea mai simplă şi totodată cea mai amplă la aceste întrebări, vom spune cam aşa: noi, cetăţenii unei democraţii aflate la începutul unui nou mileniu, noi recunoaştem, în domeniu teoretic, autoritatea ştiinţei, iar practic, autoritatea libertăţii. Acestea sunt autorităţile cele mai larg şi universal recunoscute în societăţile democratice.
Bineînţeles, unii dintre noi recunosc şi alte autorităţi, de pildă, autoritatea unei Biserici sau a unei Legi religioase, lucru ce poate antrena conflicte de autoritate; dar autoritatea înzestrată cu cea mai mare legitimitate, cea care inspiră legile şi dincolo de legi, care dă tonul societăţii noastre, este dubla autoritate a Ştiinţei şi Libertăţii.
Pornind de la aceste considerente şi de la alte principii ale unei societăţi democratice la începuturile ei, un număr de oameni în frunte cu primarul Ioan Vasu am analizat starea de fapt şi am trecut la pregătirea şi organizarea unei echipe competente care a participat la alegerile din mai 1996, alegeri pe care, spunem noi, le-am câştigat: Ioan Vasu primar şi cinci consilieri, reuşind să avem din echipa noastră şi viceprimarul, în persoana inginerului Constantin Morar.
În perioada campaniei electorale din primăvara anului 1996 şi nu numai, chiar şi constituirea Consiliului Local şi validarea noului primar Ioan Vasu, am avut de înfruntat multe rămăşiţe ale unei mentalităţi învechite (ignoranţa, indiferenţa, îngâmfarea), care nu aveau nimic comun cu interesele oamenilor din comună şi nici cu noile orientări ale societăţii româneşti, deschise de Idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989.
Am putea spune multe despre cele găsite în Primăria Comunei Râciu în 1996. Unele lucruri şi fapte au fost spuse la timpul lor. Primarul Ioan Vasu împreună cu echipa de consilieri care au alcătuit şi alcătuiesc Consiliul Local, după o analiză atentă a situaţiei din primărie şi din comunitate am trecut la acţiune, realizând proiecte importante, care în cei 12 ani au contribuit la dezvoltarea comunei noastre, aducând comuna Râciu din punct de vedere economic şi social între primele trei comune ale judeţului Mureş.

PROIECTE REALIZATE
· Transformarea Căminului Cultural prin lucrări de modernizare în Casa de Cultură „Vasile Conţiu”
· Modernizarea căminelor culturale din localităţile: Sânmărtin, Ulieş şi Nima Râciului.
· Construirea unei săli de sport moderne la Gimnaziul de Stat „Gheorghe Şincai” la standarde europene.
· Modernizarea reţelei de apă din locaţităţile Râciu, Sânmărtin, Coasta Mare, Ulieş, prin programul SAPARD.
· Construirea unei baze P.S.I. (Pompieri).

PROIECTE ÎN EXECUŢIE
· Construcţia Sistemului de canalizare în localităţile Râciu şi Sânmărtin.
· Staţia de colectare şi transfer a deşeurilor menajere.
· Modernizarea Reţelei de Televiziune prin Cablu şi conectarea a cât mai multor cetăţeni cu abonament gratuit în primul an şi o sumă simbolică (4 sau 5 RON după aceea)
· Amenajarea unui birou pentru informarea şi sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor în întocmirea proiectelor pentru accesarea de fonduri europene.
· Extinderea clădirii Primăriei Râciu.

Noua echipă rezultată ca urmare a alegerilor din 1 iunie 2008, în frunte cu Ioan Vasu, reales pentru al patrulea mandat, cu un procent de 82 la sută şi cei nouă consilieri PD-L, 2 PNL, 1 PSD şi un consilier PRM, va continuaproiectele în derulare şi va analiza întocmirea de noi proiecte în vederea accesării de fonduri europene.

OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU URMĂTORII PATRU ANI

· Modernizarea şi asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 20 km în localităţile Râciu, Ulieş, Sânmărtin, Nima Râciului şi Coasta Mare – proiect aprobat din fonduri europene – FEADR – în valoare de 2,5 milioane euro.
· Modernizarea şcolilor generale din Sânmărtin şi Ulieş – proiecte aprobate din FEDR – în valoare de 15 miliarde de lei vechi.
· Construcţia unei şcoli noi şi a unei grădiniţe la Coasta Mare.
· Realizarea unei Baze Sportive moderne şi a unui Heliport pentru aterizarea elicopterelor.
· Amenajarea unui parc de joacă pentru copii în curtea Căminului Cultural din Sânmărtinu de Câmpie.
· Sprijinirea fermierilor în proiectarea şi realizarea unui centru de procesare a laptelui.
· Înfiinţarea unei fundaţii cu scopul realizării unui centru social pentru sprijinirea persoanelor în vârstă.
· Sprijinirea Parohiei Ortodoxe din Râciu în construirea noii biserici şi sprijinirea celorlalte parohii şi culte din comună.
· Strategia de Dezvoltare a comunei Râciu pentru perioada 2008 – 2013, care, înainte de punerea în aplicare va fi făcută cunoscută cetăţenilor comunei.
„Omul înţelept se maturizează dar nu îmbătrâneşte”
Manoila Ioan- consilier